Potrivit unei serii de relatări Le Monde, cu numai câteva zile înainte de a-și ține ultimul discurs ca președinte al Franței în fața Adunării Generale ONU, pe 22 septembrie, Emmanuel Macron a convocat la Palatul Elysée toți liderii partidelor și candidații la alegerile prezidențiale din 2027 pentru a le comunica „gravitatea situației internaționale”, referindu-se la mai multe incidente îngrijorătoare implicând Rusia.
Pe de o parte, este vorba de niște măsuri de confiscare a unor active franceze de pe teritoriul Rusiei. Potrivit unui raport Le Monde anterior, autoritățile ruse au luat decizia de a aplica propriile sancțiuni, ca replică la „barajul de sancțiuni aplicate de Occident Rusiei pentru războiul din Ucraina”.
Măsurile au constat în transferul către o companie rusă (LEV Management) a operațiunilor desfășurate pe teritoriul Rusiei de mai multe companii occidentale: compania elvețiană Nestlé, lanțul francez de supermarketuri Auchan și subsidiarele grupului francez FM Logistics, precum și fostul lanț de magazine de bricolaj Leroy Merlin, redenumit Lemana Pro.
Pe de altă parte, președintele a atras atenția la „operațiuni de intimidare și interferență care poartă toate semnele unei implicări a Rusiei”. Tot Le Monde relata, pe 19 septembrie, că, în timpul întrunirii de la Elysée, Macron a spus invitaților, pe acest subiect, că: „Natura agresiunii și amenințărilor ruse asupra Europei se schimbă“. Sabotajul, care, până acum, țintea active militare sau de stat (cum ar fi, în această relatare, atacul cu dronă de la Leipzig) s-ar reorienta acum spre ținte care pot rezulta în victime civile. „Nimeni nu este în siguranță”, a spus președintele Franței.
Exemple de operațiuni suspecte includ: deraierea unui tren regional între Caen și Rouen, pe 11 septembrie; două incendii care au izbucnit concomitent pe 3 septembrie în comuna Sorgues (sud-vestul departamentului Vaucluse), în apropiere de o instalație a singurei companii franceze producătoare de material explozibil militar.
Cât despre motivele care animă aceste presupuse operațiuni rusești, președintele Macron a explicat limpede: „Scopul acestor atacuri hibride este de a ne intimida și a ne determina să nu mai susținem Ucraina. Rezultatul va fi contrar”.
Punct la care trebuie menționat că Marine Le Pen, candidata la președinție din partea Rassemblement National a refuzat invitația la Elysée, dar a emis, ulterior, un comunicat comun cu celălalt lider al partidului, Jordan Bardella, prin care, potrivit unei alte relatări Le Monde „se distanțează de Rusia”, deși „rămâne vagă pe subiectul Ucraina”.
Comunicatul Rassemblement National spune, cu privire la incidentele menționate de președinte: „Această situație, de o gravitate deosebită, ne obligă să ne reafirmăm poziția cu cea mai mare claritate: Nu vom tolera niciodată nicio putere străină, în acest caz, Rusia, care caută, direct sau indirect, să dicteze politica țării noastre prin intimidare, amenințări, destabilizare sau presiuni psihologice”.
Cu privire în mod specific la Ucraina, Marine Le Pen și-a făcut cunoscută poziția pe 16 septembrie, spunând că Franța „nu-și mai permite” să susțină financiar Ucraina, dar „poate continua să le instruiască soldații, armata… să le ofere echipamente cu care să se apere”.
Le Monde deplânge o astfel de abordare ca „aliniată cu cea a liderilor ceh, slovac și bulgar, care au pus sub semnul întrebării susținerea directă a Kievului, deși fără să blocheze neapărat ajutorul UE către Ucraina, cum făcea liderul maghiar Viktor Orban”. Le Monde se abține să comenteze cealaltă parte a declarației lui Le Pen, și anume că Franța nu mai are bani de dat Ucrainei.
Revenind la întrunirea de la Elysée, publicația comentează că, „La fel ca toate celelalte capitale europene, Parisul se confruntă cu dilema: cum să răspundă acestor atacuri, suspectate sau confirmate. Sancțiuni economice, confiscarea «flotei fantomă», expulzarea publică a agenților ruși se dovedesc din ce în ce mai puțin intimidante pentru Moscova”.
Președintele Macron pare că are un răspuns. Cu ocazia aceleiași ședințe, el a anunțat că a cerut guvernului „un plan de protejare a infrastructurii critice”, făcând aluzie, spune Le Monde, la „acea «stare de alertă de securitate națională», un regim special permis de o nouă lege privind programele militare adoptată în această vară”.
Un alt răspuns, nediscutat de Le Monde, este că, la fel ca tot mai multe capitale europene și în deplină aliniere cu programele UE, și Parisul tocmai ce a adoptat, pe 11 septembrie, cu numai câteva zile de evenimentul de la Elysée, o nouă strategie de apărare și securitate națională (și, pare-se, chiar europeană), sub titlul „Pregătirea națiunii și apărarea Europei față cu amenințările de mâine”.
Ca și alte strategii europene, inclusiv cele emise de UE, și această versiune franceză vorbește despre producerea mai multor arme, pregătirea pentru mobilizare, securizarea economiei, militarizarea tehnologiei și fortificarea psihologică a populației, toate în jurul unui război ipotetic.
Ca și alte documente similare, și acesta extinde sfera securității naționale asupra sferei cognitive a individului (detectarea manipulării, monitorizarea influențelor străine, înțelegerea algoritmilor, consolidarea încrederii și păstrarea coeziunii naționale).
Sursele în text.
