Președintele Argentinei, Javier Milei, a avut o prezență explozivă acum câteva zile, la Adunarea Generală ONU. În fața asistenței înlemnite, el a rezumat, așa cum comenta France-Soir, „În primul rând, ce trebuia să facă ONU și nu a făcut. În al doilea rând, ce nu trebuia ONU să facă și a făcut”, finalizând cu poziția lui privind inteligența artificială.
În esență, argumentele și pozițiile lui Milei au fost aliniate cu cele exprimate de președintele Trump, deși a mers ceva mai departe decât acesta pe câteva direcții. Milei a acuzat ONU de ratarea mandatului său de a menține pacea și securitatea – ratare din care decurge actuala sa lipsă de autoritate – dar și de ingerințe în domenii în care ONU nu are niciun drept să intervină: elaborarea și impunerea Agendei 2030, „impunerea unei supravagheri morale asupra democrațiilor”, promovarea de „carantine forțate” în timpul pandemiei, definită de Milei ca „experiment global de control social deghizat în știință” (ca și SUA, Argentina s-a retras din OMS).
Dar aproape o treime din discursul lui Milei s-a concentrat pe problema Insulelor Falkland (Malvine), pe care Argentina le revendică în calitatea sa de moștenitoare a Imperiului spaniol, de la care și-a câștigat independența în 1816. Argentina și-a declarat suveranitatea asupra insulei în 1820, ceea ce a stârnit un conflict cu Imperiul britanic, care avusese o garnizoană acolo. În 1833, britanicii au recucerit militar insulele.
Tentativa Argentinei de a recupera teritoriul a dus la războiul din 1982, finalizat cu capitularea forțelor argentiniene și revenirea insulelor sub control britanic. În 2013, britanicii au organizat un referendum, potrivit cu care 99,8% dintre locuitori preferă ca insulele să rămână teritoriu britanic – argument pe care Milei îl respinge spunând că Marea Britanie a populat insula cu „coloniști” tocmai pentru a legitima rezultatele colonizării.
După ce a precizat că „Malvinele reprezintă o cauză națională pentru noi” și a criticat ineficiența ONU în acest conflict, Milei a abordat miezul problemei: britanicii se pregătesc să exploateze petrol în Falkland.
Proiectul petrolier Sea Lion avansează în baza unor licențe britanice, într-o zonă pe care Buenos Aires o consideră parte a propriului său platou continental. „Orice acțiune neautorizată de Republica Argentina constituie un act ilegal”, a spus Milei, subliniind că Argentina nu va rămâne indiferentă față de exploatarea resurselor „sub o ocupație străină ilegală”: „Nu vom sta cu mâinile în sân așteptând ca ONU să-și îndeplinească propriul mandat. Vom lua problema în propriile mâini.”
Între timp, Milei anunță că va intenta un arbitraj internațional împotriva Marii Britanii pentru proiectul petrolier Sea Lion.
Într-o postare pe X, reluată de BBC, Milei a declarat: „Am dispus Ministerului de Externe și echipelor noastre juridice să inițieze un arbitraj internațional împotriva Regatului Unit pentru jefuirea ilegală a resurselor noastre prin intermediul proiectului Sea Lion, din bazinul nordic al Insulelor Malvine. Dacă, în termen de două săptămâni, Regatul Unit nu va înceta exploatarea ilegitimă, ne vom adresa Tribunalului Internațional pentru Dreptul Mării. INSULELE MALVINE APARȚIN ARGENTINEI și sunt apărate prin fapte, nu prin vorbe.”
Comentând știrea, Zero Hedge informează că zăcământul petrolier Sea Lion este operat de Navitas Petroleum Development and Production Ltd (NPDP) – o filială deținută integral de compania israeliană Navitas Petroleum, cu sediul în Regatul Unit – și de partenerul său britanic, Rockhopper Exploration. Extracția primelor cantități de petrol este planificată pentru luna martie 2028 iar durata utilă a proiectului este estimată la peste 30 de ani.
În acest context, relația apropiată dintre Milei și președintele Trump creează emoții la Londra.
Așa cum nota BBC, cei doi președinți împărtășesc „o viziune comună despre Emisfera de Vest” – viziune descrisă de așa-zisa „Doctrină Donroe”, care prevede dominația americană în întreaga emisferă (America de Nord, Centrală și de Sud), devenită sferă de influență exclusivă a SUA. Iar, cum Insulele Falkland (Malvine) se situează în Emisfera de Vest, este de așteptat ca SUA să-și exprime ferm opinia în acest conflict.
În temeiul acestei viziuni comune, administrația Trump a investit câteva miliarde de dolari în Argentina. Anul trecut, Washingtonul a susținut un pachet de asistență financiară de 20 de miliarde de dolari din partea Fondului Monetar Internațional pentru Argentina și a pus la dispoziție o linie separată de schimb valutar (swap) în valoare de 20 de miliarde de dolari, pentru a stabiliza peso-ul argentinian.
Potrivit unei relatări ABC News, la începutul acestui an, cele două țări au semnat un acord de liber schimb, iar, în septembrie, administrația Trump a anunțat că va acorda Argentinei împrumuturi de 7 miliarde de dolari pentru proiecte din domeniile energiei, mineritului și infrastructurii.
BBC trage o concluzie îngrijorătoare pentru Londra: „Cu un asemenea nou parteneriat și reordonare a sferelor de influență, este mai mult decât de conceput că Trump va favoriza Argentina, iar nu pe prim-ministrul Andy Burnham”.
„Și-atunci, poate că întrebarea cheie a lunilor următoare este dacă așa-zisa «Doctrină Donroe» este mai puternică decât lunga «Relație Specială»” care a existat atâta vreme între SUA și Marea Britanie.
Sursele în text.
