Euronews ne povestește cum e vai și amar cu apa în Europa. Dar mai ales în anumite părți din Europa. De exemplu, în România, care este pe locul patru la vai și amar după Cipru, Malta și Grecia – spre deosebire de vecina Bulgaria sau colega noastră de Dunăre în amonte, Austria, care sunt destul de bine mersi.
Sunt citate studiile Agenției Europene de Mediu, zicerile Comisiei Europene, cifrele EurEau și concluziile Serviciului de cercetări al Parlamentului European și altele similare.
În general, ideea este că țările nu vor să investească în infrastructură și să reducă consumul/pierderile de apă măcar cu 23,5 de procente. Pe de altă parte, „schimbarea climatică intensifică” problemele (întrucât temperaturile au ales să crească fix în Europa cu 0,56 grade Celsius pe deceniu, comparativ cu media globală de 0,27 grade), ceea ce reduce rezervele de apă. „Calitatea apei subterane poate scădea din cauza schimbării climatice prin interdependența între poulare și supra-exploatare” etc. La asta se adaugă faptul că „urbanizarea și migrația” cresc consumul de apă.
Norocul nostru este că UE, în înțelepciunea ei atotpredictivă, a pregătit încă de anul trecut (iunie 2025) o strategie pe subiect, pe care, iată, acum, are nesperata ocazie s-o pună în operă. Se numește Water Resilience Strategy și urmărește să creeze o „UE rezilientă în materie de apă”, „protejând ciclurile apei, promovând economia smart în materie de apă și accesul la apă curată și ieftină”.
„Apa nu mai este doar o investiție de mediu”, ne spune un europarlamentar progresist și raportor la Parlamentul European pe tema respctivei strategii de reziliență – Thomas Bajada. „Este o investiție în bunăstarea oamenilor, în securitatea alimentară, în sănătatea publică, în competitivitate economică și reziliență. Iar, dacă Europa nu investește acum suficient în apă, nu instituțiile vor avea de suferit primele, ci oamenii obișnuiți”.
Fiind vorba de o strategie UE, primul lucru care trebuie schimbat este cum gândesc oamenii. Bajada spune: „Strategia UE (Water Resilience Srategy) schimbă un lucru foarte important: schimbă modul în care gândim despre apă”. Cu toată simpatia, nu cred că schimbă, ci vrea să schimbe modul în care oamenii gândesc, de mii și mii de ani, despre apă. Așa cum vrea să schimbe și modul în care oamenii gândesc, de mii și mii de ani, despre multe alte lucruri.
Această ambițioasă schimbare va fi cauzată prin „mai mult de 50 de acțiuni” care vor fi monitorizate prin „Action Tracker”, iar rezultatele vor fi raportate. Trei astfel de acțiuni au fost deja îndeplinite.
Strategia se ocupă întâi de toate de supra-exploatare și degradarea solului, „prin protejarea cantității și calității ciclului apei”. „Indicii de penurie a apei și sistemele de alertă privind disponbilitatea apei și riscul de secetă vor intensifica nivelul de pregătire”.
Principiul prevalenței eficienței apei urmărește crearea unei „economii smart în ce privește apa, minimizând risipa înainte de a trece la crearea de noi surse, precum desalinizarea”.
„UE urmăreșete o creștere a eficienței în domeniu cu 10% până în 2030 prin reutilizarea apei în agricultură, industrie și alimentarea publică”, crescând „nivelul de control”.
Bineînțeles că toate acestea sunt legate de Planul de Acțiune Digitală, care există și cu privire la managementul apei. Veți fi încântați să aflați că există instrumente digitale care vă vor urmări consumul: contoare smart, „predicții IA”, „monitorizarea umezelii solului prin satelit”, „irigații digitale”,„sisteme digitale de detectarea scurgerilor”.
Bajada spune că acest țel al reducerii consumului, practic, cu 10% este „un semnal politic puternic, dar nu țelul final”, pentru că „regiunile europene sunt lovite în mod diferite de schimbarea climatică, astfel că nu se poate aplica același obiectiv peste tot”. Adică și reducerea consumului va fi selectivă.
Ultimul pilon al startegiei este, și acesta, o surpriză deja anunțată: se „încurajează” folosirea de „produse eficiente în ce privește apa, prin Regulamentul Ecodesign și stabilirea prețurilor la apă în funcție de cantitatea folosită și capacitatea de a plăti, asigurând un acces echitabil și promovând obiceiuri de consum economicoase”. Deci nu doar o reducere a consumului, ci și aplicarea de prețuri acolo unde nu erau și creșterea celor existente, totul monitorizat atent de IA și de UE.
Nu se putea încheia acest raport fără a ni se spune că toate astea necesită mai mulți bani pentru bugetul UE pentru perioada 2028-2034 (Multiannual Financial Framework, MFF). Banca Europeană de Investiții contibuie deja cu 15 miliarde de euro la implementarea strategiei, „un pas important”, spune Bajada, „dar nu suficient pentru magnitudinea problemei pe care o pune apa Europei”. Motiv pentru care Bajada vrea buget dedicat.
Sursa în text.
